Disciplina are un caracter practic și interactiv, fiind concepută ca un atelier în care doctoranzii își dezvoltă competențele de redactare și prezentare academică la standarde internaționale. Accentul este pus pe tehnici de structurare a lucrărilor științifice (articole, recenzii, capitole de teză), pe normele de citare și pe elaborarea unor prezentări orale adaptate contextelor academice (conferințe, simpozioane, colocvii).
Theology - General
Disciplina urmărește familiarizarea doctoranzilor cu principiile fundamentale ale eticii academice și ale integrității în cercetare, cu aplicare particulară în domeniul teologic. Cursul abordează atât cadrul normativ național și internațional, cât și situații concrete întâlnite în practica academică, punând accent pe prevenirea abaterilor (plagiat, falsificare, încălcarea drepturilor de autor etc.). Un accent special este pus pe utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale și a tehnologiilor emergente, inclusiv inteligența artificială (AI), în procesul de documentare și redactare.
Disciplina urmărește formarea unei baze metodologice solide pentru cercetarea doctorală. Sunt abordate metodele avansate de cercetare biblică, istorică, sistematică și practică, precum și instrumentele digitale actuale utilizate în cercetarea teologică. O atenție specială este acordată integrării inteligenței artificiale (AI) ca instrument suport pentru analiza textelor, gestionarea bibliografiei, descoperirea de patternuri în surse și facilitarea interdisciplinarității.
Disciplina are ca scop familiarizarea doctoranzilor cu cercetările avansate desfășurate de conducătorii de doctorat și de invitați ai Școlii Doctorale. Cursul funcționează sub forma unor colocvii săptămânale, în care fiecare sesiune este susținută de un cadru didactic sau de un cercetător invitat, prezentând teme din aria sa de expertiză (ex.: exegeză biblică, istorie bisericească, teologie sistematică, teologie practică, studii interdisciplinare).
Seminarul are ca obiectiv aprofundarea temei majore a cercetării doctorale, înțeleasă ca subdomeniu sau corpus tematic mai larg decât subiectul restrâns al tezei. Doctorandul explorează literatura fundamentală, metodologiile consacrate și dezbaterile academice actuale din acest câmp tematic, construind un cadru științific solid în care urmează să își integreze ulterior propria cercetare. Activitățile includ lecturi critice, prezentări tematice și discuții colective, urmărind consolidarea pregătirii teoretice și metodologice pentru dezvoltarea ulterioară a tezei.
Disciplina își propune aprofundarea domeniului principal al tezei de doctorat prin prezentarea și analiza critică a literaturii de specialitate, a paradigmelor de cercetare și a dezbaterilor contemporane din domeniul teologiei. Seminarul accentuează orientarea doctorandului în subdomeniul ales, oferind un cadru de dialog atât cu conducătorul de doctorat, cât și cu colegii doctoranzi.
A Filippiekhez írt levél tömör, mégis teológiailag gazdag írás, amelynek középpontjában az öröm, a hála és az evangélium szolgálatában való kitartás áll. Pál Krisztus önkéntes megalázkodását és felmagasztalását (Fil 2,6–11) mutatja be az evangélium lényegeként, mint amely a keresztény élet alapja és bizonyos mértékig annak mintája. A szenvedés, az egység és az erkölcsi magatartás témáit érintve arra buzdítja a gyülekezetet, hogy maradjon szilárdan a hitben, és éljen örömteli bizalommal Istenben.
Igehirdetésekben és teológiai munkákban gyakran találkozhatunk azzal a megkülönböztetéssel, amely szerint a Szentírás görög szövegében a φιλέω ige és szócsaládja a baráti ragaszkodást és érdekvezérelt szeretetet fejezi ki, míg az ἀγαπάω ige és rokon szavai a szeretet egy magasabb rendű formáját, az isteni, feltétel nélküli szeretetet jelölik. Kérdés azonban, hogy ezt a megkülönböztetést valóban alátámasztják-e a bibliai és nyelvészeti adatok, vagy inkább egy későbbi teológiai interpretáció eredményéről van szó.
Igehirdetésekben és teológiai munkákban gyakran találkozhatunk azzal a megkülönböztetéssel, amely szerint a Szentírás görög szövegében a φιλέω ige és szócsaládja a baráti ragaszkodást és érdekvezérelt szeretetet fejezi ki, míg az ἀγαπάω ige és rokon szavai a szeretet egy magasabb rendű formáját, az isteni, feltétel nélküli szeretetet jelölik. Kérdés azonban, hogy ezt a megkülönböztetést valóban alátámasztják-e a bibliai és nyelvészeti adatok, vagy inkább egy későbbi teológiai interpretáció eredményéről van szó.
Pages
