În perioada 8-9 noiembrie 2024 a avut loc la Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca cea de-a 4-a conferință Septuaginta Hungarica (2017 – Alba Iulia, 2019 – Cluj-Napoca, 2022 – online). Obiectivul pe termen scurt al conferințelor este de a susține prelegeri și de a publica studii care să aducă mai aproape cititorilor de limbă maghiară traducerea greacă a Bibliei ebraice. Scopul pe termen lung al grupului de lucru din spatele conferinței este de a pregăti o traducere maghiară a Septuagintei cu un aparat (și, eventual, un volum însoțitor).

Conceptul de înțelepciune a fost în centrul conferinței din acest an, dar cele opt prezentări au fost mai diverse.

Martin Meiser, profesor la Facultatea de Teologie Luterană a Universității din Saarbrücken, a adresat întrebarea: de ce a fost tradusă cartea lui Iov în greacă? În prelegerea sa, el a atins diferențele translaționale, retorice și teologice care caracterizează cartea lui Iov și a subliniat temele teologice care au făcut-o acceptată de evreii din Palestina, diaspora și mai târziu creștinismul. El și-a exprimat prudența în privința întrebării dacă traducătorul grecesc a considerat cartea ca făcând parte din Scripturile iudaismului antic (traducerea conține o cantitate substanțială de motive mitologice homerice și grecești, referințe clare sau ascunse).

Profesorul Erik Eynikel de la Facultatea de Teologie a Universității din Regensburg a prezentat conținutul unuia dintre articolele sale scrise în cel de-al doilea volum al viitorului Lexicon istoric și teologic la Septuaginta (Historical and Theological Lexicon of the Septuagint) și fluxul de lucru din spatele acestuia, încurajând cercetătorii prezenți să se alăture grupului de lucru în volumele ulterioare.

În prezentarea sa, Eszter Csalog, profesor al Academiei Sf. Paul din Budapesta, a examinat modul în care cele patru virtuți cardinale ale antichității clasice apar în Septuaginta, mai cu seamă în Cartea Proverbelor.
 
În prima jumătate a prezentării sale, Gábor Buzási, profesor asistent la Departamentul de Studii Ebraice de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, a prezentat diferențele dintre textele ebraice și grecești din Geneza 22, apoi a atras atenția publicului asupra diferențelor dintre textul grecesc și explicația lui Filon din Alexandria.

Ioan Chirilă, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a prezentat participanților lumea spiritualității ortodoxe grecești și ceea ce el a numit "o analiză a morfologiei spirituale" bazată pe sensul expresiei "inimă frântă" din Isaia 55:17, al cărei obiectiv este vindecarea și reconstruirea unei inimi frânte într-o relație cu Dumnezeu.

Zoltán Oláh, profesor al Facultății Teologice Romano-Catolice (Cluj / Alba Iulia), a vorbit despre modul în care învățătura cărții Isaia apare în Cartea Înțelepciunii.

În prelegerea sa, Sándor Enghy, profesor la Universitatea Teologică Reformată din Sárospatak, a vorbit despre modul în care conceptul aristotelian de înțelepciune apare în diferite cărți ale Septuagintei.

Conferința a fost încheiată de o prezentare a lui György Papp, care s-a concentrat pe poemul din Psalmul 90:12 (LXX: Ps 89:12). În prezentarea sa, el a abordat diferența dintre interpretarea înțelepciunii în textele ebraice și grecești: în timp ce în textul ebraic cunoașterea esenței înțelepciunii apare ca un scop, în textul grecesc înțelepciunea aparține oamenilor pe care psalmistul îi prezintă cititorilor săi ca modele: inimile lor sunt încătușate de înțelepciune sau, conform altor lecturi, instruite în înțelepciune.

Într-o scurtă discuție profesională care a urmat prezentărilor, vorbitorii și cercetătorii interesați au convenit că ar fi util să se organizeze această conferință în fiecare an (mai degrabă decât odată pe doi ani, ca până acum), și să se concentreze mai mult pe munca concretă de traducere a Septuagintei.