Regulamentul de admitere pentru licenţă

  1. Institutul Teologic Protestant – respectând dispozițiile aferente ale Ministerului Învățământului – stabilește în baza unui regulament propriu al examenului de admitere condițiile înscrierii la examenul de admitere, documentele necesare, data examenului de admitere, conținutul și desfășurarea examenului, criteriile de evaluare (eligibilitate și nivelul de pregătire), precum şi felul în care se pot depune contestații. Prin dreptul de autodeterminare deținut de confesiunile reformate, evanghelice şi unitariene acestea pot lua decizii în privința celor menționate mai sus când vine vorba despre candidații lor. Admiterea candidaților se face în ordinea descrescătoare a mediilor obținute, în baza locurilor existente.
  2. Numărul celor care vor fi admiși, precizând separat numărul de locuri pentru băieți și fete, precum și pentru cei care au deja o licența, va fi stabilit de către bisericile finanțatoare – Biserica Reformată (Eparhia Reformată din Transilvania și Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului), Biserica Evanghelică și Biserica Unitariană – acestea comunicându-și decizia Institutului Teologic.
  3. Rectoratul emite în fiecare an Ghidul Admiterii valabil pentru următorul examen de admitere. Acesta va conține lista documentelor necesare pentru înscriere, data înscrierii și a susținerii examenului, materialul în funcție de discipline, precum și criteriile de admitere.

    4. Înscrierea

  4. La anul I. al pregătirii teologice de 6 ani oferite de Institutul Teologic Protestant din ClujNapoca candidaţii se pot înscrie după susţinerea cu succes a examenului de admitere. Admiterea – în conformitate cu § 26 din Statutul Institutului Teologic Protestant – se face în baza unui examen de concurs. La examenul de admitere se pot prezenta membrii bisericilor reformate, evanghelice, unitariene, cetăţeni români sau cetăţeni ai altor ţări. Se pot prezenta şi acei membri ai bisericii care doresc să studieze teologia ca a doua facultate.
  5. Cei care se înscriu pentru examenul de admitere vor prezenta un dosar care trebuie să conţină următoarele documente:
    1. copie legalizată a certificatului de naştere
    2. dovada botezului şi a confirmării
    3. diploma de bacalaureat (în original)
    4. recomandarea congregaţiei, care în cazul candidaţilor reformaţi va fi eliberată de către consiliul presbiterial al eparhiei de care aparţin în baza domiciliului, în cazul candidaţilor evanghelici şi unitarieni de către preot, şi o va contrasemna împreună cu administratorul, respectiv curatorul, iar Oficiul Pastoral o prezintă la Oficiul Episcopal pentru confirmare. Scrisorile de recomandare vizate de către oficiile episcopale vor sosi pe cale oficială la Institutul Teologic în cazul candidaţilor reformaţi înainte de începerea taberei de preadmitere, iar în cazul studenţilor evangelici şi unitarieni înainte de începerea înscrierilor la examenul de admitere. În cazul candidaţilor reformaţi scrisoarea de recomandare va fi întocmită în baza chestionarului publicat în Ghidul de Admitere.
    5. curriculum vitae scris de mână (1 exemplar)
    6. patru fotografii de dimensiunea 3x4
    7. chitanța care dovedește achitarea taxei de înscriere
    8. adeverința medicală care trebuie să conțină rezultatul analizei de sânge şi a radiografiei pulmonare, precum şi să ateste că cel care candidează nu are insuficienţe de auz, vorbire, şi că acesta nu suferă de boli mintale şi că nu are niciun handicap care l-ar împiedica în exercitarea profesiei de preot.
  6. La înscriere dosarele candidaților trebuie să conțină documentele enumerate la punctele a, b, c, e, f, g, h.
    Aceste documente vor fi depuse şi de către cetățenii altor țări, aceștia având obligația să atașeze acordul şi recomandarea primită de la biserica (eparhia) la care aparțin, și documentul care atestă acceptarea lor într-una din bisericile (eparhiile) din România. Cererea de înscriere la examenul de admitere trebuie depusă personal de către candidați. Membrii Bisericii Reformate îşi pot depune dosarul doar dacă au participat la tabăra de pre-admitere organizată de Institutul Teologic.
  7. În baza documentelor depuse secretarul șef al Institutului raportează oral Comisiei de Admitere. În cazul în care secretarul șef are nedumeriri în legătură cu conținutul sau autenticitatea documentelor, va întocmi un raport scris. Comisia de admitere va analiza aceste cazuri și va lua decizii în privința acestora. Împotriva acestora nu se vor putea depune contestații. La examenul de admitere vor fi primiți cei care au depus toate documentele necesare până la data înscrierilor.
  8. Secretariatul Rectoratului va întocmi un tabel cu candidații ai căror dosare au fost acceptate şi care va fi afișat imediat după ședința de formare. Candidații au obligația să verifice acest tabel şi să raporteze eventualele greşeli la secretariat. Decanul le va comunica personal candidaţilor respinşi decizia Comisiei de Admitere. Rectoratul întocmeşte formulare de notare pentru membrii Comisiei de Examinare cu privire la candidaţii acceptaţi, listând numele candidaţilor în funcţie de eparhii, respectiv după sex/licenţiaţi.
  9. Data examenului de admitere pentru candidaţii reformaţi este în septembrie iar pentru cei evanghelici şi unitarieni în iulie (perioada admiterilor la facultăţi).
  10. Locul şi adresa înscrierilor la examenul de admitere: Secretariatul Institutului Teologic Protestant, 400124 Cluj–Napoca, Piaţa Avram Iancu nr. 13. C.P. 230.

    11. Examenul de admitere

  11. Examenul de admitere este supravegheat de Comisia de Admitere compusă din profesorii Institutului şi din profesori de specialitate externi. Comisia de admitere îşi rezolvă sarcina într-o singură sesiune care începe cu şedinţa de formare dinainte de examene şi se încheie cu şedinţa finală de după examene. Între cele două Rectorul convoacă Comisia de Examinare ori de câte ori acest lucru va fi necesar. La şedinţa de formare Comisia de Admitere stabileşte ordinea examenelor. Înainte de începerea examenelor Rectoratul va afişa informaţiile legate de examene, precum şi regulamentul desfăşurării lor.
  12. Examenul de admitere constă în evaluarea eligibilităţii şi a nivelului de pregătire ale candidaţilor.
    1. Evaluarea eligibilităţii.

      2. Profesorii reformaţi, evanghelici şi unitarieni – conform confesiunii – vor examina care a fost motivul pentru care candidaţii doresc să devină preoţi şi cât de mult s-au implicat în viaţa congregaţiei. În acelaşi timp vor controla starea spirituală a candidaţilor, aptitudinile de vorbire şi de exprimare, precum şi cele de citire-cântare. Profesorii Institutului vor forma comisii alcătuite din trei membri, la care vor fi repartizaţi candidaţii. Evaluarea se face în baza unei discuţii. În cazul în care doi membri din acestă comisie consideră un candidat a fi nepotrivit, aceştia vor recomanda Comisiei de Examinare să nu permită candidatului prezentarea la examenul de admitere. Comisia de Admitere va decide dacă doreşte să poarte o discuţie cu respectivul candidat sau dacă acceptă recomandarea celor doi profesori.
      Pentru stabilirea eligibilităţii candidaţilor reformaţi Institutul Teologic organizează în luna iulie a fiecărui an o tabără de preadmitere care conţine şi un interviu de admitere cu caracter eliminator.
      Evaluarea eligibilităţii candidaţilor evanghelici şi unitarieni se face la examenul de admitere. Rezultatul discuției de evaluare a eligibilității – în baza unei formule de calcul fixată dinainte şi publicată în Ghidul de Admitere – se poate exprima în puncte şi se va lua în considerare la calcularea rezultatului final al examenului de admitere.

    2. Verificarea nivelului de pregătire se va face din următoarele discipline:
      1. Cunoașterea Bibliei, Vechiul Testament și Noul Testament
      2. Întrebări-răspunsuri selectate din Catehismul din Heidelberg (pentru reformați), Catehismul Mic al lui Luther (pentru evanghelici), Catehismul Unitarian (pentru unitarieni)
      3. Cântece bisericești. Cântece selectate din culegerile de cântece bisericești în vigoare
      4. Limba şi literatura maghiară
      5. Limba modernă pentru candidații care nu au susținut examen de bacalaureat din limbile engleză, germană sau franceză.

      Materia acestor examene va fi stabilită de o comisie compusă din cel puțin doi profesori de specialitate. Materia cunoașterii Bibliei, a cântecelor bisericești, precum și a catehismului este publicată în fiecare an în detaliu în Ghidul de Admitere. Verificarea nivelului de pregătire se face prin intermediul examenelor în scris sau orale.

    Criteriile admiterii – stabilirea mediei finale a examenului (nota finală)

  13. Admiterea se face în baza mediei generale (notei finale) stabilite prin notare (de la 1 la 10), respectiv punctare (de la 1 la 100). La stabilirea notei finale se pot lua în considerare criterii generale şi speciale. Evaluarea eligibilităţii şi a nivelului de pregătire este considerat criteriu general. Criteriile speciale sunt stabilite de către fiecare confesiune în parte, aceştia hotărând şi compoziţia sistemului de criterii şi modul de evaluare (calificativ, respectiv sistem de puncte).
  14. La candidaţii reformaţi stabilirea notei finale se face în baza criteriilor generale şi speciale.
    1. Criterii generale
      1. Evaluarea eligibilităţii se face în cadrul taberei de preadmitere pentru candidaţii din ambele districte. Interviul de admitere organizat cu această ocazie are caracter eliminator.
      2. Evaluarea nivelului de pregătire se face la fiecare disciplină.
        1. Cunoaşterea Bibliei, Vechiul Testament şi Noul Testament – examen oral. Materia examenului corespunde materiei de cunoaşterea a Bibliei din licee. La examen membrii comisiei vor evalua cât de clar, corect, la obiect şi concis rezumă candidatul punctele cheie ale întâmplărilor din Biblie de pe subiectul extras (personaje, locaţii, desfăşurarea evenimentelor), şi cât de exact poate reda conţinutul citatul/citatele din Biblie care în Ghidul de Admitere erau recomandate să fie studiate mai detaliat.
        2. Cunoaşterea Catehismului (pe de rost) – examen oral. Preşedintele comsiei va pune întrebările de pe subiectul extras, iar candidatul va reda răspunsurile pe rând.
        3. Cântece bisericeşti – examen oral. Candidatul va cânta cântecul bisericesc de pe subiectul extras dintre cele 40 de cântece bisericeşti selectate din cartea cu cântece bisericeşti în vigoare.
        4. Limba şi literatura maghiară – examen scris. Materia examenului este o selecţie din subiectele propuse pentru proba de maghiară a examenului de bacaluareat.
        5. Limba modernă – examen oral. Candidaţii care nu au susţinut bacalaureatul din limbile engleză, germană sau franceză, sau pentru că au susţinut bacalaureatul mai devreme, când proba de limbă modernă încă nu era obligatorie, vor fi examinaţi din materia de bacalaureat în vigoare în anul respectiv la limba engleză, germană sau franceză. Examenul la limba modernă are două părţi: verificarea lecturilor şi cunoştinţelor de gramatică cerute la examenul de bacalaureat, precum şi o conversaţie despre un subiect dat care va fi ales de către comisie la examen. Examenul de limba modernă are caracter eliminator.

        Media rezultatelor examenelor se compune astfel: 10% din oficiu; limba şi literatura maghiară 40%; cunoaşterea Bibliei 30%; cunoaşterea Catechismului 10%; cântece bisericeşti 10%. Candidaţii vor trebui să obţină la fiecare examen cel puţin nota 5. Pentru a putea fi admişi ei trebuie să obţină cel puţin media 6. Probele enumerate, cu excepţia punctelor d şi e sunt valabile şi pentru cei care doresc să studieze teologia ca a doua facultate. Media lor va fi stabilită de către Comisia de Admitere în baza rezultatelor parţiale obţinute aici: (10%din oficiu, cunoaşterea Bibliei 50%, cunoaşterea Catechismului 20%, cântece bisericeşti 20% sau 10-40-25-25%, sau în altă proporţie).

    2. Criterii speciale

      3. Candidaţii care în ultimii doi ani de liceu au obţinut premiul I. la faza naţională a olimpiadei de literatura maghiară (incluzând aici şi aşa numita olimpiadă alternativă), respectiv la olimpiada de cunoaştere a Bibliei, vor obţine la disciplina respectivă punctajul maxim, fără a mai susţine examenul.

  15. La candidaţii evanghelici rezultatul examenului (nota finală) se stabileşte în baza unui sistem de puncte, luând în considerare criterii generale. La examenul de admitere se pot obţine maxim 100 de puncte după cum urmează: puncte aduse: 50 și puncte obţinute: 50.
    1. Compoziţia punctelor aduse (50 de puncte în total):
      1. Media anilor de studii din liceu: 25 de puncte.
      2. Rezultatul probei de literatura maghiară de la bacalaureat: 15 puncte.
      3. Rezultatul probei de limba modernă (engleză, germană sau franceză) la bacalaureat: 10 puncte.

      Pentru candidaţii care nu au susţinut bacalaureatul din literatura maghiară, respectiv din limba engleză, germană sau franceză, cu ocazia admiterii vor susţine un examen de diferenţă din materia de bacalaureat în vigoare la aceste discipline în anul susţinerii examenului de admitere la teologie.

    2. Compoziţia punctelor obţinute la admitere (50 de puncte în total):
      1. Discuţia pentru evaluarea eligibilităţii: 25 de puncte. Conţinutul:
        1. discuţie liberă, în baza unor întrebări cu caracter personal (de exemplu legătura cu familia, şcoala, biserica, etc.)
        2. recitare: candidatul va recita o poezie la alegere.
        3. citire: textul care va fi citit cu voce tare de către candidat va fi ales de către comisie.
        4. cântare: candidatul va interpreta un cântec popular la alegere, după care 2-3 cântece bisericeşti dintre cele 20 selectate pentru examen.
        5. redarea Catehismului: Cunoaşterea pe de rost, exactă a Catehismului mic al lui Martin Luther.
      2. Examen scris: 25 de puncte. Conţinutul:
        1. exerciţii care evaluează aptitudinile de formulare şi ortografia: 10 puncte;
        2. întrebări pentru evaluarea cunoaşterii Bibliei: 15 puncte.
  16. La candidaţii unitarieni rezultatul examenului (nota finală) se stabileşte în baza unui sistem de puncte, luând în considerare criterii generale şi speciale. La examenul de admitere se pot obţine maxim 100 de puncte după cum urmează: puncte aduse: 50 și puncte obţinute: 50.
    1. Criterii generale

      2. La examenul de admitere se pot obţine maxim 100 de puncte după cum urmează: puncte aduse: 50 și puncte obţinute: 50.

      1. Compoziţia punctelor aduse (50 de puncte în total):
        1. Media anilor de studii din liceu: 25 de puncte.
        2. Rezultatul probei de literatura maghiară de la bacalaureat: 15 puncte.
        3. Media aritmetică a mediei obţinute la limba străină (engleză, germană sau franceză) în timpul celor patru ani de studii: 10 puncte

        Pentru candidaţii care nu au susţinut proba de literatura maghiară la bacalaureat numărul de puncte primite la test pentru aptitudinile de limba maternă se va dubla.

      2. Compoziţia punctelor obţinute la admitere (50 de puncte în total):
        1. Discuţia pentru evaluarea eligibilităţii: cu caracter eliminator. Maxim 25 de puncte. Conţinutul:
          1. discuţie liberă, în baza unor întrebări cu caracter personal (de exemplu legătura cu familia, şcoala, biserica, chemarea etc.)
          2. recitare: candidatul va recita o poezie la alegere.
          3. citire: textul care va fi citit cu voce tare de către candidat va fi ales de către comisie.
          4. cântare: candidatul va interpreta un cântec popular la alegere, după care 2 cântece bisericeşti dintre cele 20 selectate pentru examen.
        2. Examen scris: 25 de puncte. Examenul tip test constă în următoarele module:
          1. exerciţii pentru verificarea aptitudinilor de limba maternă
          2. întrebări tip test din Biblie
          3. întrebări din Catechism (redarea exactă a textului).

          Pentru a rămâne în competiţie candidatul trebuie să obţină cel puţin 15 puncte
          (60%).

    2. Criterii speciale

      3. Candidaţii pot obţine un plus de puncte pentru participările la olimpiada de religie sau concursuri de recitare şi de cântece populare unde au obţinut locuri pe podium, maxim 10 puncte, însă doar până la limita de 50 de puncte dintre cele „obţinute”.

    Desfăşurarea examenului

  17. Examinarea se va derula sub supravegherea Comisiei de Admitere al cărei preşedinte este rectorul, iar membrii fiind alcătuiţi din profesorii Institutului şi profesorii de specialitate convocaţi pentru admitere. În prima zi a examinării rectorul convoacă şedinţa de formare unde face cunoscută lista candidaţilor care se vor prezenta la examenul de admitere, regulamentul de examinare, va desemna comisiile de examen conform disciplinelor, precum şi comisiile pentru contestaţii.
  18. La examen se pot prezenta candidaţii, ale căror dosare au fost acceptate de către Comisia de Admitere. Pentru aceştia Rectoratul va elibera legitimaţii de examen cu fotografii, ştampilate şi semnate de către secretarul şef. Candidaţii vor prezenta aceste legitimaţii atât la examenele scrise cât şi la cele orale. Legitimaţiile de examen vor fi predate la secretariat de către preşedintele ultimei comisii de examinare.
  19. În prima zi se vor prezenta candidaţii evanghelici şi unitarieni în faţa comisiilor a câte 3 membri care vor evalua eligibilitatea. Pentru candidaţii reformaţi evaluarea eligibilităţii sa efectuat în tabăra de preadmitere. Cei care nu s-au dovedit eligibili nu se pot prezenta la examen.
  20. Examenul scris se va desfăşura în săli închise, sub supravegherea a cel puţin 2 profesori sau angajaţi ai Institutului. Profesorii care vor corecta lucrările nu pot fi supraveghetori la scrierea lucrărilor în cauză. Candidaţii se vor prezenta cu o jumătate de oră înainte de începerea examenului în faţa sălii desemnate, iar în momentul întrării în sală ei vor prezenta legitimaţia de examen şi cartea de identitate. La predarea lucrărilor profesorul care preia lucrarea restituie legitimaţia de examen candidaţilor. Examenul va începe cu o lectură din Biblie şi cu o rugăciune, după care profesorul de specialitate va face cunoscut regulamentul de examen. Rectorul sau împuternicitul acestuia va ruga un candidat să extragă subiectul dintr-un plic sigilat în faţa celorlalţi candidaţi. Profesorul de specialitate va scrie subiectul pe tablă şi va da instrucţiunile necesare pentru rezolvarea acestuia. Cei care se prezintă după extragerea subiectului nu vor putea susţine examenul. Pentru lucrare şi pentru ciornă supraveghetorii vor împărţi coli pentru lucrare şi foi prevăzute cu ştampila Rectoratului. Candidaţii îşi vor trece numele în colţul din dreapta sus a colii pentru lucrare. Pe ciornă nu se trece numele. Este interzisă utilizarea oricăror materiale auxiliare (notiţe, conspecte, etc.), copierea de pe lucrarea sau ciorna altora, discuţia între candidaţi. Este interzisă însemnarea lucrărilor cu semne distinctive (sublinieri, tăieri) folosirea instrumentelor de scris de altă culoare decât albastru. În cazul în care supraveghetorii, în baza celor de mai sus, observă o tentativă de fraudă, ei vor comunica candidatului respectiv că nu mai poate continua examenul, va fi scos din sală, iar cazul se va raporta rectorului. În cazul în care candidatul nu scrie nimic la subiectul indicat în titlu sau pe fişa de lucru, colţul lucrării nu trebuie lipit, lucrarea trebuie prezentată rectorului care va înştiinţa candidatul că nu mai poate continua examenul. Durata examenului scris este de 3 ore. În timpul examenului candidaţii nu pot părăsi sala. Se pot face excepţii de la această regulă în cazuri extraordinare (stare de rău), când candidatul poate părăsi sala însoţit de un supraveghetor. Atunci când fiecare candidat şi-a predat lucrarea, respectiv după cele trei ore, supraveghetorii predau lucrările rectorului care le amestecă şi le numerotează. Rectorul va păstra lucrările în biroul lui, închise şi le predă doar membrilor comisiei de examinare.
  21. Examenul oral. Comisia examenului oral constă în preşedinte şi 2 membri care sunt profesori de specialitate. Candidaţii vor extrage un subiect prevăzut cu semnătura recotrului şi cu ştampila Rectoratului, care conţine una sau mai multe întrebări. Dacă sunt mai multe întrebări şi candidatul nu răspunde la una dintre ele, examenul va fi considerat nereuşit. Este interzisă folosirea oricărui fel de material auxiliar şi orice discuţii intre candidaţi. Subiectele nu se pot schimba. Timpul de pregătire este de 20 de minute. Preşedintele comisiei şi membrii acestora nu au voie să pună întrebări ajutătoare, dar în cazul în care răspunsul candidatului nu corespunde cu întrebarea pusă, preşedintele trebuie să-i spună acest lucru. Dacă în timpul examinării cineva intră în sală, preşedintele suspendă examinarea.

    22. Evaluarea

  22. Evaluarea lucrărilor scrise se va face, într-o încăpere închisă, de către o comisie de examinare alcătuită din 2 membri. Pot funcționa paralel 2 comisii, dar trebuie avut grijă ca lucrările unei grupe (celor care aparțin de Eparhia Reformată din Transilvania, Eparhia de pe lângă Piatra Craiului, de Biserica Evanghelică, Unitariană, fete, licențiați) să fie corectate de aceeași comisie. Fiecare membru al comisiei/comisiilor acordă puncte de la 1 la 10, respectiv în cazul fișelor de lucru în conformitate cu punctajul alocat anumitor exerciții. Nota poate fi fracțiune cu două zecimale. În cazul în care diferența notelor date de către cei doi profesori nu este mai mare decât 1.00, respectiv în cazul punctajului 10% din punctajul maxim realizabil, nota lucrării va fi media celor două note, respectiv punctaje. Dacă diferența este mai mare, fiecare profesor va reciti lucrarea și își va schimba nota dată. Dacă diferența mai mare de 1,00, respectiv de 10% persistă și după acest lucru, rectorul este cel care va decide nota/punctajul final, însă acestă valoare nu poate depăși valoarea limită a notelor/punctajelor celor doi profesori. Pe lucrare se vor însemna doar greșelile de ortografie, toate celelalte observații vor fi notate pe notițele membrilor comisiei. Nota/punctajul final se va trece de către unul dintre profesori, cu cifre şi litere pe prima pagină a lucrării, după care cei doi profesori corectori o vor semna. Nota poate fi modificată doar de către comisia de contestații. Candidatul poate solicita reexaminarea lucrării (contestaţie).
  23. La examenul oral atât preşedintele, cât şi cei doi membri ai comisiei își iau notițe, însă doar ultimii doi evaluează. Nota de la 1 la 10, respectiv cele două note dintre punctajul care se poate acorda minim sau maxim va fi nota finală/punctajul final general. Dacă diferenţa dintre notele acordate de către cei doi membri ai comisiei este mai mare de 1,00, respectiv 10%, atunci preşedintele va decide în privinţa notei/punctajului final în baza propriilor notiţe, însă această notă poate fi doar între cele două note date de către membrii comisiei. Dacă la examenul de canto candidatul spune doar textul cântecului, comisia va scade 20% din răspuns. După examen preşedintele va stabili nota finală, pe care o va semna şi o va înmâna candidatului. Această notă nu se poate schimba. La examenul oral nu se pot depune contestaţii.
  24. Evaluarea examenului de admitere se face la şedinţa de încheiere a Comisiei de Admitere. Preşedinţii comisiilor de examinare orală dictează notele pe care fiecare profesor le vor introduce pe foile de note, după care rectorul va deschide lucrările scrise, dictează notele, le trece pe buletinul de examen şi le semnează. Notele finale se vor calcula de către secretarul şef, după confesiuni, conform sistemului de punctare stabilit în prealabil, iar aceste calcule vor fi verificate de cel puţin doi profesori. Calculul se face până la două zecimale în cazul notelor de la 1 la 10. În cazul punctelor, punctajul final trebuie transformat în note de la 1-10. Dacă pe ultimul loc se clasează doi sau mai mulţi candidaţi cu aceaţi notă, se consideră toţi admişi.
  25. Despre rezultatul stabilit astfel, secretarul şef va întocmi un tabel care va fi afişat direct după şedinţa de încheiere. Primul tabel conţine numele celor admişi şi ordinea descrescătoare a mediilor, iar cel de-al doilea numele celor respinşi în ordine alfabetică.

    26. Contestaţia

  26. Candidaţii au dreptul la contestație, adică pot solicita Comisiei de Admitere reevaluarea lucrării scrise. Contestaţiile se pot depune la Rectorat în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor. Rectorul poate solicita de la profesorii corectori să motiveze notele acordate, după care va trimite lucrarea contestată celor doi membri ai comisiei de contestaţii desemnate la şedinţa de formare, care pot confirma nota orginală, o pot ridica sau scădea. Comisia de contestaţii trebuie să stabilească nota în termen de 24 de ore după cele 48 de ore, iar rezultatul trebuie încadrat într-un proces verbal. Rezultatele examenului de admitere se consideră finale doar după acest lucru. Cererea de contestaţie se poate înainta doar la Comisia de Admitere.

    27. Admiterea şi înscrierea

  27. În primul an se pot înscrie – proporţional cu locurile determinate – doar cei pe care comisia de evaluare i-a găsit eligibili, cei care au susţinut examenul cu succes, cei care au obţinut la fiecare examen cel puţin nota 5, 00, cei care au obţinut media stabilită de către Comisia Institutului care nu poate fi mai mică decât 6,00.
  28. Dacă cei admişi nu se prezintă în termen de 5 zile după data înscrierii, sau dacă se înscriu, dar în primele 5 zile lipsesc nemotivat, îşi pierd dreptul câştigat prin examenul de admitere. În acest caz se va admite candidatul respins cu cea mai mare medie din grupă (biserică/eparhie/băiat/fată/licenţiat).
  29. Dreptul obţinut în urma examenului de admitere reuşit este valabil doar pentru anul respectiv. Întreruperea imediat după admitere se aprobă doar din motive medicale.
Valid from: 
2006-11-06
up