În data de 15-16 iulie 2021, cadrele didactice ale Institutului Teologic au participat la o întâlnire comună cu reprezentanți eparhiilor reformate din Transilvania și de pe lâmgă Piatra Craiului. Dezbateri, discuții și consultări comune cu privire la prezentul și viitorul învățământului superior teologic au avut loc în mod regulat începând din 2016, iar anul acesta pentru a patra oară.

Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca este o instituție de învățământ superior fondată și subvenționată de biserică. Acest context respectiv scopul specific de funcționare, și anume formarea pastorală protestantă, sunt trăsături distinctive ale acestei instituții. Colaborarea strânsă cu eparhiile, în calitate de fondatori și susținători instituționali, este, de asemenea, o consecință naturală a caracterului său specific. În același timp, în ceea ce privește organizarea, conținutul și calitatea predării și cercetării, Institutul de Teologie trebuie să se alinieze cu standardele generale naționale și europene în domeniul învățământului superior. Dezbaterile au fost purtate ținând cont de aceste aspecte.

Reuniunea de două zile a început cu un prânz și s-a încheiat în același cadru informal. Principalele subiecte de pe ordinea de zi au fost: examenul de admitere pentru anul în curs, promovarea Institutului Teologic și a educației, introducerea evaluării ale aptitudinii studenților pentru preoție, principalele concluzii ale sondajelor instituționale realizate între studenți, problemele de bază ale reorganizării instituționale și ale noului curriculum, precum și probleme legate de stagiile de practică.

În contextul examenului de admitere pentru noul an universitar, s-a constatat că anul 2021 poate fi considerat unul neconvențional din toate punctele de vedere. În comparație cu anii precedenți, numărul de candidați care s-au înscris la concursul de admitere din iulie 2021 a fost mult mai mic, iar proporția candidaților care au picat testul a fost destul de mare. Conținutul examenului de admitere a fost abordat și în discuții anterioare. Practica instituțiilor de învățământ superior variază în această privință. În unele cazuri, examenul constă într-un interviu de aptitudini, iar capacitatea de învățare a candidaților este evaluat ulterior pe parcursl studiilor. În acest sens, ITP insistă în continuare asupra unui examen de admitere cu evaluarea cunoștințelor preliminare, pe lângă examinarea aptitudinii personale și spirituale. În cadrul evaluărilor externe, examenul de admitere riguros primește întotdeauna o evaluare pozitivă și este strâns legat de un alt indicator instituțional important, și anume de rata scăzută a studenților care abandonează studiile pe parcurs. Acest indicator afirmă calitatea formării, și se leagă în mod clar de rigurozitatea examenului de admitere. Biserica și instituția trebuie să ia act de solicitarea accentuată din partea bisericilor locale privind numărul absolvenților, dar în același timp este important să se respecte indicatorii de calitate.

Nu putem ignora faptul că anii 2020 și 2021 au fost excepționali din punct de vedere al situației epidemice. Cel mai probabil, acest lucru a avut un impact negativ și asupra înscrierilor la admitere. În contextul interviurilor de admitere inclusiv din anii anteriori, mai multe persoane indică faptul că ideea de admitere la studii de teologie s-a conturat în mintea lor la un eveniment organizat pentru tineri sau o tabără de tineret. Prin urmare, în ceea ce privește numărul redus de aplicări din ultimii doi ani, aceasta se corelează cu faptul că în ultimii doi ani au lipsit cu desăvârșire astfel de evenimente bisericești. În plus, numărul studenților maghiari care au absolvit liceul anul acesta pare să fie mai mic decât în trecut. Prin urmare, interesul tinerilor pentru o carieră de preot nu poate fi evaluat fără a lua în considerare un context neobișnuit din mai multe puncte de vedere.

Cu toate acestea, există, de asemenea, lecții importante care trebuie trase din ultimii ani în ceea ce privește examenele de admitere. Una dintre aceste experiențe este lipsa tot mai mare de familiaritate a candidaților cu imnurile bisericești tradiționale. Tinerii interesați de teologie nu sunt toți socializați în cadrul slujbelor de duminică, iar o proporție semnificativă a candidaților provine din școlile bisericii sau participă în principal la evenimente pentru tineri, unde nu sunt familiarizați cu imnurile tradiționale bisericești. Astfel materialul pentru examinare la admitere trebuie să fie reconsiderat în contextul acestui fenomen.

În același timp, numărului în scădere de studenți ridică și o altă problemă, și anume în contextul promovării programelor de studiu, a formării pastorale. Dilema în fața căreia se află instituția este că cariera de preot se bazează într-o mare măsură pe o chemare internă a tinerilor care doresc să devină preoți. Acest caracter specific individualizează instituția, și promovarea programelor sale în comparație cu strategiile de marketing ale altor universități. Scopul nu este doar de a atrage cât mai mulți studenți noi la Institut, ci și de a-i atrage pe cei cu un puternic simț al vocației. Dar, având în vedere că vocația internă poate fi întărită de vocația externă, nu este irelevant să promovăm instituția în rândul tinerilor. În cadrul reuniunii s-a formulat idea că acest lucru necesită dezvoltarea și formularea unui model de carieră, urmând ca cei responsabili pentru comunicarea ofertei educaționale să fie prezent în cât mai multe forumuri relevante. Este important de remarcat, de exemplu, că peste 90% dintre candidații din acest an au venit de la un liceu bisericeasc. Pe de o parte, acest lucru indică faptul că mediul preuniversitar este un factor important în alegerea studiilor teologice și a unei cariere de preot. Pe de altă parte, aceasta indică, de asemenea, că tinerii care ar fi considerați potriviți de către entitățile responsabile (congregații, pastori, profesori, părinți) ar trebui inițiați în formarea pastorală într-o etapă mai timpurie. Institutul trebuie să aloce o resursă specifică pentru această sarcină și trebuie să elaboreze o strategie adecvată.

In cadrul discuțiilor s-a ivit și necesitatea și problema introducerii unui evaluăru de aptitudini personale a studenților în pregătirea lor pentru preoție. În cazul în care studenții universitari se pregătesc pentru a deveni lideri ai unor comunități bisericeși, educația spirituală și personală trebuie să devină un aspect central în cadrul pregătirii. Există deja modele în acest sens în cadrul cursurilor universitare cu un profil similar. Preotul studenților Árpád Sógor a rezumat și a prezentat bunele practici și planurile instituționale în această privință. Institutul Teologic a avut un examen de evaluare a aptitudinilor personale până în 2007, dar acesta era mai degrabă un examen de tip absolutoriu, pe bază de cunoștințe, și nu unul dedicat dedicat aptitudinilor teologice și pastorale. În cadrul discuției s-a subliniat faptul că această problemă este strâns legată de mentorat, adică de urmărirea studenților teologi. Deocamdată, nu există un consens cu privire la implementarea aspectului de urmărire a dezvoltării spirituale și profesionale. Aceste forme de mentorat funcționează într-o măsură anume prin sistemul de îndrumători de an de studiu, prin grupurile de studiu biblic conduse de cadre didactice. În plus, preotul studenților și profesorul responsabil de formare spirituală din cadrul instituției sunt, de asemenea, implicați în activități conexe. Opiniile tindeau spre necesitatea de a regândi conținutul structurilor existente, care pot fi îmbunătățite pentru a funcționa într-un mod mai optim, de a le reorganiza și de a formula obiective mai concrete. În anul universitar următor, ITP își va regândi sistemul intern de funcționare a proceselor educaționale și va elabora o politică de evaluare a aptitudinolor pastorale ale a studenților.

Cea de-a doua zi a întâlnirii a început cu o prezentare a rezultatelor unui sondaj recent realizat între studenții ITP de Szabolcs Kató. Sondajul a analizat obiceiurile de studiu ale studenților, dificultățile de învățare, interacțiunea social-comunitară, socializarea lor în biserică, imaginea lor despre biserică etc. în contextul provenienței lor, respectiv al mediului familial, social și bisericesc. Această analiză, la care au răspuns aproximativ 70% dintre studenții intervievați, oferă o imagine cuprinzătoare a studenților care sunt cetățenii universității și care sunt implicați în formarea pastorală. Sondajul, al cărui scop principal era de a evalua obiceiurile de învățare ale studenților teologi, distruge în multe feluri stereotipurile și îndeamnă la o regândire a structurilor de formare, a conținuturilor, a utilizării instrumentelor de studiu, a organizării interne a vieții instituționale. (Rezultatele cele mai importante ale sondajului sunt accesibile pe această pagină.)

Acest punct de discuție a servit și ca preludiu pentru următoarea temă abordată, restructurarea planificată a programului de studii pastorale al Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca. În introducerea sa, Csaba Balogh a afirmat că ultima modificare a curriculumului actual de formare pastorală datează din 2007 și că, curriculumul programelor de teologie în general se bazează în principiu pe un cadru tradițional. De fapt, curriculumul de formare pastorală urmează un sistem care există de câteva decenii, care însă devine din ce în ce mai problematic atât din punct de vedere profesional, cât și pedagogic. În timp ce forma tradițională a educației este orientată spre transmiterea de cunoștințe, teoria educațională modernă are o viziune holistică, ține cont cel puțin la fel de mult de întreaga persoană și de contextul său. Pe lângă transferul de cunoștințe, este importantă și dezvoltarea personalității profesionale. În plus, curriculumul tradițional se bazează pe o paradigmă a "lumii creștine", care este din ce în ce mai puțin relevantă, nu numai în Europa de Vest, ci și în Transilvania. Prin urmare, o paradigmă misionară este mai frecventă în educația pastorală contemporană, ceea ce, la rândul său, ar duce curriculumul într-o direcție diferită în multe privințe. Reforma curriculumului poate fi îngreunată de mai mulți factori externi și interni, cum ar fi așteptările contradictorii, lipsa formulării unui consens minim, problema reconcilierii strategiei bisericești cu pregătirea universitară, disonanța puternică între lumea academică și realitatea bisericilor loacle, etc. Introducerea a trasat liniile de forță și pilonii dezvoltării unui nou curriculum, a formulat propuneri și a făcut câteva sugestii concrete. Acestea au inclus cartografierea imaginii bisericii ideale, provocările contextuale, profilul liderului ideal al bisericii, cunoașterea publicului actual și a imaginii bisericii contemporane, precum și optimizarea intervalului de timp. Un curriculum actualizat se concentrează pe dezvoltarea competențelor de bază și lasă loc formării continue, sau mai bine zis chiar o presupune pe aceasta.

Una din indicele de calitate ale educației universitare este capacitatea studenților de a aplica în practică cunoștințele și competențele dobândite. Un indicator important în acest sens este practica de specialitate (de mentorat) introdusă la ITP începând cu 2017. Studenții din ultimul an al programului de studii își desfășoară stagiile de practică în bisericile locale cu coordonarea mentorilor. În cadrul reuniunii a fost prezentată o evaluare generală a stagiilor de practică aferente anului 2020-2021. Au fost evidențiate sugestii specifice și feedback-ul textual din partea studenților și a mentorilor, confirmând că sistemul funcționează, dar că este nevoie de îmbunătățiri suplimentare. Este clar că, pe lângă experiența dobândită, stagiul de practică are și o contribuție majoră la dezvoltarea a personalității profesionale, mentorul acționând ca un model pentru viitorii preoți, iar autoevaluarea critică a studentului pe care acesta realizează în mai multe forme, îl ajută la consolidarea personalității sale și la aprofundarea competențelor profesionale. În același timp, ITP trebuie să depună eforturi pentru a optimiza raportul dintre studiile și angajamentele practice ale stagiarilor. Pentru viitor, acest aspect al formării va face, de asemenea, obiectul unor discuții suplimentare, inclusiv la reuniunea cu mentorii din septembrie, unde vor fi discutate toate evaluările și propunerile concrete.

Comparativ cu anii precedenți, la întâlnirea din Ilieni din 2021 au fost reprezentate cele două eparhii reformate din Ardeal la cel mai înalt nivel. O altă evoluție semnificativă a fost prezența nu numai a cadrelor didactice cu normă întreagă, ci și a cadrelor asociate care predau discipline teologice. Pe de o parte, această structură modificată indică faptul că problemele ridicate aici sunt preocuparea unei comunități mai largi. În aceste discuții există un loc pentru toți cei care consideră formarea pastorilor reformați din Transilvania și formarea viitoarei Biserici Reformate din Transilvania un obiectiv la care ei pot și vor să contribuie.

(Ilustrația foto de Gábor Kiss)