Exegeza și contextul religios-istoric al Lc 2,1–14

Care este contextul povestirii nașterii consemnate în Evanghelia după Luca? De ce este important pentru Luca să menționeze domnia împăratului Augustus și să descrie vestea bună adusă de îngeri? Există vreo legătură formală între „evanghelie” și „vestea bună” folosită în cultul împăratului? În ce măsură traducerile urmează sau sunt capabile să urmeze forma și conținutul cântării corului îngeresc consemnate în Lc 2,14?

Evanghelia după Luca a fost scrisă cu scopul de a misiona păgânii. Vestea bună biblică este diferită de evanghelia legată de persoana împăratului. Putem presupune, așadar, că - la fel ca în general în Noul Testament - evanghelistul Luca vorbește în limba epocii sale. Astfel, motivele preluate din cultul împăratului și cunoscute pe scară largă servesc ca formă pentru a transmite conținutul creștin.

Lc 2,14 este un imn a cărui traducere a variat în funcție de tradiția textuală pe care traducătorii au avut-o în vedere. În plus, este foarte important să înțelegem contextul și sensul expresiei grecești traduse prin „bunăvoință”. Clarificarea acestei chestiuni influențează semnificativ conținutul imnului și conduce la interpretarea și mesajul corect.

Rezultatele cercetării (Prelegeri)