Prelegerea subliniază modul în care persoana predicatorului – inclusiv personalitatea sa, opiniile teologice și starea sa fizică și spirituală actuală – influențează interpretarea textului. Prelegerea subliniază, de asemenea, modul în care experiențele anterioare ale predicatorului cu textul – fie că este vorba de citirea individuală a Bibliei, slujbe sau predici anterioare – și impresiile dobândite în timpul întâlnirii cu textul modelează interpretarea textului biblic respective („textul viu în predicator”).