Istoria culturii maghiare
Scopul seminarului este ca studenții să cunoască și să înțeleagă, prin intermediul istoriei culturale a Clujului, dezvoltarea culturală, religioasă și instituțională a unui oraș multietnic din Transilvania, de la Evul Mediu până în prezent. Legăturile mai largi cu istoria culturii maghiare sunt prezente pe tot parcursul, dar nu ca scop în sine: obiectivul este ca studentul să înțeleagă cum reflectă Clujul – și uneori anticipează – procesele culturale ale țării în ansamblu.
Seminarul oferă o relevanță personală deosebită pentru studenții de teologie protestantă: evenimentele definitorii din istoria Bisericilor Unitariene, Reformate și Evanghelice s-au desfășurat în acest oraș. De aceea, seminarul funcționează simultan ca atelier de istorie eclezială, istorie culturală și istorie locală.
În cadrul seminarului, la începutul fiecărei ore, profesorul susține o prelegere introductivă de 15–20 de minute, pentru care studenții pregătesc în prealabil o lectură distribuită. Seminariile se bazează pe analiza textelor-sursă, analiză vizuală și discuții de grup.
Competențe
Cunoștințe
Studentul cunoaște în mod sistematic principalele perioade, instituții și personalități ale istoriei culturale a Clujului, de la antica Napoca până la orașul contemporan.
Cunoaște sursele istorice și este capabil să le interpreteze.
Aptitudini
După absolvirea seminarului, studentul:
• este capabil să analizeze în mod independent texte-sursă istorice și monumente arhitecturale.
• examinează în mod comparativ straturile culturale ale diferitelor epoci.
• este capabil să argumenteze în probleme de identitate urbană, diversitate confesională și etnică.
Responsabilitate și autonomie
Responsabilitate și autonomie
• Studentul evaluează critic procesele de istorie culturală din perspectiva propriei comunități.
• Se raportează în mod responsabil la protejarea patrimoniului construit și intelectual.
• Se orientează în mod independent în sursele de istorie locală.
Structura cursului
| # | Titlu | Seminar | |
|---|---|---|---|
| 1 | Napoca colonia: structura orașului roman | Seminar: Urmele moștenirii romane în orașul de astăzi | |
| 2 | Reîntemeirea orașului și colonizarea sașilor | Seminar: Biserica Sfântul Mihail și peisajul urban medieval | |
| 3 | Bresle, negustori, viața urbană în Evul Mediu târziu | Seminar: Orașul natal al regelui Matia | |
| 4 | Capitala Principatului Transilvaniei | Tipăritura și sistemele școlare clujene | |
| 5 | Formarea şi dezvoltarea Principatului Transilvaniei (1541-1699) | Tipăritura și sistemele școlare clujene | |
| 6 | Reforma la Cluj | Opera literară a lui Heltai | |
| 7 | Cluj: arhitectură și artă | Patrimoniul construit: peisajul urban baroc | |
| 8 | Iluminismul la Cluj | Teatrul clujean și cultura în limba maghiară | |
| 9 | Epoca reformelor la Cluj: Mikó Imre și EME | Revoluția de la 1848 și Clujul | |
| 10 | Dezvoltarea urbană în epoca dualismului | Universitatea Francisc Iosif | |
| 11 | Liniile de dezvoltare ale Transilvaniei | Harta confesională și etnică a Clujului la cumpăna secolelor XIX–XX | |
| 12 | Clujul înainte și între cele două războaie mondiale | Al doilea Arbitraj de la Viena și Holocaustul la Cluj | |
| 13 | Prezentări | Prezentarea referăturilor finale ale studenților. |
Distribuția fondului de timp
| Număr de ore pe săptămână | Curs | Seminar | Practică | |
|---|---|---|---|---|
| 2 ore/săptămână | 0 | 2 | 0 | |
| 28 ore/semestru | 0 | 28 | 0 | |
| Studiu individual | Ore/sem | |||
|---|---|---|---|---|
| Timpul total estimat | 75 | |||
| Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe | 10 | |||
| Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren | 5 | |||
| Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri | 30 | |||
| Tutoriat | 2 | |||
| Total studiu individual | 47 | |||
Examinare
Condiția de examinare este participarea la 90% din seminarii.
• Participare și activitate la seminarii (20%): Evaluarea se bazează pe participarea regulată, calitatea intervențiilor și pregătirea lecturilor distribuite în prealabil. Centralizarea se face la sfârșitul semestrului.
• Referatul 1 – săptămâna 6 (15%): Studentul analizează un loc din Cluj vizitat în primele cinci săptămâni, din perspectivă de istorie culturală (800–1000 de cuvinte). Referatul trebuie depus în săptămâna 6.
• Referatul 2 – săptămâna 11 (15%): Studentul analizează o sursă primară desemnată anterior în context istorico-cultural (800–1000 de cuvinte). Termen de depunere: săptămâna 11.
• Prezentare finală – săptămânile 13–14 (50%): Studentul susține o prezentare de 10–15 minute pe o temă de istorie culturală clujeană, aleasă în mod independent. Tema trebuie agreată cu profesorul până în săptămâna 4.
Bibliografie
Articol în carte
- (1986): A magyarság megtelepedése Erdélyben. In: Ódon Erdély I. , pp. 443
- (1986): A középkori Erdély. In: Ódon Erdély I. . Magyar Hírmondó . Budapesta: Magvető Kiadó, pp. 23
- (1987): A kolozsvári Szent-Mihály templom. In: Kincses Kolozsvár I . Magyar Hírmondó . Budapesta: Magvető Kiadó, pp. 211
- (1987): Mátyás király születési háza. In: Kincses Kolozsvár II , pp. 261
- (1987): Márton és György kolozsvári szobrászok. In: Kincses Kolozsvár II , pp. 296
- (1986): Diákélet a kolozsvári konviktusban a XVII. sz. végén. In: Kincses Kolozsvár II , pp. 9
- (1987): Régi kolozsvári elnevezések, utcák, szobrok, városrészek. In: Kincses Kolozsvár II , pp. 464
- (1986): Kolozsvár építészeti és művészeti emlékei (részle). In: Ódon Erdély II. , pp. 271
- (1987): Kolozsvári magyar színjátszás. 1821-1918. In: Kincses Kolozsvár II . Magyar Hírmondó . Budapesta: Magvető Kiadó, pp. 147
- (1987): Az erdélyi Múzeum-Egyesület története. In: Kincses Kolozsvár II , pp. 118
- (1986): Erdély fejlődési vonalai. In: Ódon Erdély II. , pp. 491
- (1987): Kolozsvár békebeli évei, pp. 392
Colecție de studii
- (1998): Magyar művelődéstörténet. Budapesta: Osiris Kiadó, pp. 7-571
Articol în revistă
- (1996): A protestantizmus szerepe a magyar művelődés történetében. In: Keresztény Magvető 102., pp. 20-30
- (1987): A kolozsvári magyar színjátszás 1792-1821. In: Kincses Kolozsvár II , pp. 147
