Istoria Bisericii Unitariene I

Scopul disciplinei este prezentarea receptării și răspândirii Reformei radicale în Transilvania și Ungaria, a formării și istoriei timpurii a Bisericii Unitariene. În cadrul orelor, studenții fac cunoștință cu cele mai importante surse de istorie eclezială, cu textele disputelor teologice din secolul al XVI-lea și cu stilul polemic al predicatorilor reformați. Se prezintă impactul exercitat asupra unitarianismului transilvănean de cele mai marcante personalități ale antitrinitarismului central-est european, care au jucat un rol semnificativ și în istoria ideilor și a filozofiei europene. Prin opera lui Dávid Ferenc și a colaboratorilor săi, studenții obțin o perspectivă asupra atelierului Reformei radicale de la Cluj.

Competențe

Cunoștințe

După absolvirea cu succes a cursului, studentul:
• Cunoaște particularitățile Reformei radicale din Transilvania și Ungaria, precum și istoria formării Bisericii Unitariene în secolele XVI–XVII.
• Cunoaște principalele texte ale disputelor teologice din secolul al XVI-lea, sistemele argumentative și particularitățile de gen ale literaturii polemice.
• Cunoaște opera și pozițiile teologice ale lui Dávid Ferenc, Heltai Gáspár, Hunyadi Demeter, Fausto Sozzini și ale altor personalități determinante.
• Cunoaște politica religioasă a lui Ioan Sigismund și contextul istoric al toleranței religioase transilvănene.
• Este orientat în privința legăturilor antitrinitariene polono-transilvănene, a istoriei sabatarianismului, a consecințelor Complanației de la Dej și a istoriei timpurii a școlii unitariene din Cluj.
• Cunoaște sursele și ipotezele privind reconstituirea liturghiei unitariene din secolele XVI–XVII.

Aptitudini

După absolvirea cu succes a cursului, studentul este capabil:
• Să analizeze critic texte de dispută teologică și surse de istorie eclezială din secolele XVI–XVII, recunoscând instrumentele retoricii și sistemele argumentative teologice.
• Să contextualizeze evenimentele de istorie eclezială în raport cu condițiile politice, sociale și de istorie culturală ale epocii.
• Să identifice conexiunile dintre mișcările antitrinitariene europene (italiană, poloneză, elvețiană) și evoluțiile transilvănene.
• Să susțină o prezentare orală argumentată (referat) pe o temă de istorie eclezială, bazată pe surse.
• Să aplice cunoștințele de istorie eclezială în interpretarea reflexivă a identității unitariene contemporane, făcând distincția între faptele istorice și tradiția hagiografică ulterioară.

Responsabilitate și autonomie

După absolvirea cu succes a cursului, studentul:
• Reflectează conștient asupra propriei identități confesionale și a rădăcinilor sale istorice, fiind capabil să-și formeze și să-și trăiască o identitate unitariană sănătoasă – fundamentată istoric, critică și deschisă.
• Se raportează cu deschidere și respect la diversitatea confesională transilvăneană, recunoscând modelele istorice și tensiunile conviețuirii.
• Este capabil în mod independent să identifice, să prelucreze și să evalueze semnificația surselor de istorie eclezială.
• Transmite cu responsabilitate istoria Bisericii în viața comunitară, evitând atât simplificarea apologetică, cât și relativizarea faptelor istorice.

Distribuția fondului de timp

Număr de ore pe săptămână Curs Seminar Practică
2 ore/săptămână 2 0 0
28 ore/semestru 28 0 0
Studiu individual Ore/sem
Timpul total estimat 100
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat 2
Total studiu individual 72

Examinare

• Participare la 80% din ore (10%): 14 × 2 ore didactice = 28 ore
• Lectura bibliografiei obligatorii și activitate la curs (30%): 50 ore
• Două referate scrise scurte (20%): 800–max. 1000 cuvinte, pe baza unui text-sursă indicat; 2 × 10 ore
• Examen oral final din materia semestrului (50%): 40 ore de pregătire

Bibliografie

Colecție de studii

Carte

Articol în revistă

Articol în carte

Ediție de surse